luni, 30 noiembrie 2009

Sport...

Si daca n-am nici un chef, ma uit la:

joi, 26 noiembrie 2009

Scrisoare deschisa spre...

...muia noastra cea de toate zilele, da-ne-o noua azi.

Eu, sa te iert? Nee... o sa te ierte probail doar Doamne- Doamne. El ar mai putea. Eu, in shimb...
Sa nu te urasc? Nee... de cate ori imi voi aduce aminte de perioada asta a vietii mele, de cate ori imi voi aduce aminte de numele tau, imi voi aminti ca te urasc. Te urasc, asa cum te-am iubit. Prin toti porii. Te urasc pentru ceea ce ai facut cum n-am urat pe nimeni in viata asta.

Iti doresc o viata frumoasa inainte. Cu cine vrei tu. Ha, ha... asta a fost buna. Iti dai seama ca am glumit, nu? Nu sunt atat de altruisto- tampit.
Oricum, nu era sa fiu eu ala. Eu nu ti-as putea cumpara iubirea. Dar sa o folosesc la fel de bine, pot.

Traim intr-o lume pragmatica, materiala, trebuie sa ma obisnuiesc cu asta. Eu traiesc in aia a mea, idealista...

Iar daca mi se va intampla sa ma mai gandesc la tine, ar trebui sa nu-ti doresti asta. Pentru ca toate puterile pamnatului nu te vor salva de blestemele mele. Sper doar ca ele nu se vor rasfrange asupra celorlati din jurul tau. Ei nu au nici o vina... Atat de rau m-ai ranit, incat voi face ce nu am mai facut pana acum. Iti doresc sa ti se intampe tot restu' vietii, ce mi s-a intamplat mie. Ce mi-ai facut tu mie, sa-ti faca fiecare barbat care va trece prin patul tau. Si daca se va intampla, sa-ti aduci aminte de mine. Numai in conditiile astea mi-ar place sa te mai gandesti la mine.

Sa nu-ti doresti ca in viata asta sa ne mai intersectam vreodata.

Stiu ca acum prea putin iti pasa, dar va veni momentul cand te va durea. Rau de tot. Si sunt convins ca durerea va fi a mea, inmultita cu 100. Si sper ca acel moment sa fie cand te astepti mai putin, si cand viata iti va fi frumoasa.
Si ceea ce am scris, e o infima parte din ceea ce gandesc.
Apropo... citeste rar, si raspicat, asa cum am si scris: ...d u - t e   d r a c u l u i !

Punct

miercuri, 18 noiembrie 2009

Mai in gluma, mai in serios...

Mi-am luat o muie... cu m mare, de nu m-am vazut... (iuhuuuu, la asta ma pricep!) Obisnuia sa ma alinte cu "muistule", dar pe atunci nu aveam sa stiu ca era doar ceva premonitoriu. Sau, poate vroia sa ma previna. Sa-mi spuna ca mai devreme sau mai tarziu, asa voi sfarsi. Ca un muist. Si asa a si fost...
Am iubit-o, din nou in felul meu... ala ciudat, ala nebun, pasional, cu toata fiinta, emanand dragoste si iubire prin toti porii. A fost frumos... atat de frumos, incat am  ajuns sa visez cu ochii deschisi, sa traiesc prin senzatiile... Hm... Am furat-o din nou... Timpul intrebarilor a re-sosit. Ce, de ce, cum de?
M-a intrebat cineva, pe buna dreptate: tu ai vrut ce ai vrut. Dar ea? Esti sigur ca ele nu te-au vazut ca pe o victima sigura, pentru urmatoarea aventura?
Hm... Adicalea... sunt labil pihic? Cred ca tot ce zboara se mananca? Sunt atat de prost? Da. Si asta pentru ca plec din start de la prezumtia de nevinovatie, incredere deplina, prostie cat incape-  la mine in cap.

Mi-e inca draga, ma uit cu placere la pozele pe care i le-am facut... Inca o iubesc. Mult. Mi-e dor de ea, de pielea ei, de parfumul ei, de cum ma alinta in toate acele  feluri atat de caractristice ei si numai ei, de toata dezinvoltura ei, etc, etc, etc...

Da-mi trece. Trebuie. Nu iubito? Si ca sa fac primul pas, am ales o melodie care ma face sa explodez ca primavara dupa o iarna lunga si urata.

Da, stiu, is patetic, o laba de barbat fara oo, ma plang din nou. Da' d'asta m-am facut bloghist. Ca sa am si eu terapeutul meu. Sa-mi traiesti domle' doctor!

vineri, 13 noiembrie 2009

Dilema

Prietena mea (eu o consider chiar iubita mea, dar mi-e frica sa nu fie iubirea din nou doar in capu' meu) care e la cateva sute de mii de kilometri distanta, citindu-mi ultimele chestii scrise imi spune: "ce teorii de cacat. o sa ramai cu ele intr-o zi." Dupa care mi-a urat noapte buna si a inchis (messengeru'). Io acum ma intreb, si spun eu ca pe buna dreptate:


miercuri, 11 noiembrie 2009

Sa alegeti, bine!

Sustin aceasta campanie, precum "multumesc pantalonilor care mi-au sustinut pula".
Ce inseamna ca "sustin"? Adica sunt de acord cu ea. 100%.
(E prima campanie pe care o sustin si o si promovez (sau macar incerc).)
Cred in asa ceva- adica in campanii de gen? Indreptate spre clasa politica din Romania?
NU 
Atunci?
E bine ca exista.
Initiativa.


sâmbătă, 7 noiembrie 2009

Teoria lu' "Te iubesc"



Sambata seara... Stau in fata calculatorului si citesc din nou prin bloguri...
In urma a ceea ce citesc, incep sa-mi conturez o teorie noua despre... "Te iubesc".
Te iubesc spune tot omu' la un moment dat- stabilit sau nestabilit. Dar, in majoritatea cazurilor, cand simti nevoia sa-i comunici celuilalt ALTceva. Acum... in urma anilor pe care i-am trait ma intreb, si asta pe buna dreptate: te face acest te iubesc mai vulnerabil? Am auzit la un moment dat intr-un dialog de un "razboi al sexelor", si nu intelegeam la acea ora ce poate insemna. Adica, imi explic acum, fiecare incearca in epoca lu' macho si a de 3x femeie, sa arate ca e puternic. Ca poate trai si singur. Ca de fapt singuratatea nu e un bau-bau de care sa se sperie decat oamenii marunti, cei slabi, intr-un cuvant pulimea. Ei sunt mai presus de aceste sentimente omenesti, ei incearca ceva mult mai puternic (e ca o comparatie intre droguri: tigara cu 2 grame de maijuana si heroina). Asa ca... chiar si atunci cand se izbesc de acest sentiment, arienii incearca sa-l ascunda, sa-l dosesca intr-un ungher al mintii sau sufletului si sa-l ignore cat de mult se poate. Si acolo va sta probabil, ca un vulcan reactivat, gata sa erupa. Si daca cumva celalat va spune primul cele doua cuvinte magice, vulcanul se va activa. In unele cazuri- instant, in alte cazuri cu cutremure de pamant prevestitoare, cu fum si cenusa multa.
Facand o anliza asupra vietii mele de pana acum, remarc ca nu am avut pobleme de genu', deci fac parte din pulime- nu sunt nici pe departe arian. Si tocmai de asta poate, de fiecare data cand eu am fost primul cel care a spus-o, mi-am luat o muie de nu m-am vazut. Parca jubileaza femeia cand te aude: "ai spus-o, esti al meu, de acum pot face orice cu tine... Pai... ce ar fi sa-ti dau o muie? Da' te mai las cateva saptamani, si dupa, te ard. Numa' asa... ca sa-ti arat cine e sefu', cine are coaie aici, ca te-a mancat in cur sa te legi de o femeie puternica". Si-mi sta stomacu-n gat cateva zile, si dupa, se pogarasc hoarede de dumnezei, cristosi, cacati sfinti si pisati, etc (recitalu' preferat) si se termina tot adica m-am vindecat- sunt ca nou. 
Si atunci stau si ma intreb: oare poate fi universal valabila o teorie care sa spuna ca intr-o relatie, cel care spune primul "te iubesc" ramane cu el in brate? Adica e normal pe e o parte: cel ce o spune primul, o si simte primul, e si mai implicat... si atunci, cum la ora actuala relatii reciproc- avantajoase nu exista decat intre (vorba unei prietene) fucker- friends  e clar ca celalat nu e atat de implicat, deci i se si rupe mai repede...
Hm... cum o fi? Alex, pe care nu l-am cunoscut, despre care am auzit doar, poate probabil sa-mi spuna. Si la el m-am gandit cand mi-am emis teoria.


Cati sunteti, de unde, incotro?